Verticală |
Condiții muzicale

Verticală |

Dicţionar categorii
termeni și concepte

Vertical (din lat. verticalis – sheer) este un concept figurativ convențional asociat cu aplicarea reprezentărilor spațiale la muzică și care denotă armonici. aspect al muzicii. țesături. V. include orice sunet simultan a două sau mai multe sunete, atât la propriu (sunetul unei coarde), cât și la figurat (arpegiu, figurație armonică). Simultaneitatea poate fi fizică (într-un acord) sau psihologică (în arpegii și figuri înrudite), atunci când urechea combină într-o singură voce sunete care apar secvenţial și se încadrează în forma sonoră obișnuită, de exemplu. triada sau acordul al saptea. În decomp. stiluri muzicale V. are dif. sens. Deci, în epoca dominației polifoniei (școala olandeză), rolul acesteia era subordonat, în timp ce printre impresioniști (C. Debussy) devine primordial. Ideea lui V. se reflectă în polifonic. termenul „contrapunct mobil vertical” (vezi. Contrapunct mobil). Conceptul de „V”. opus conceptului de orizontală.

Referinte: Tyulin Yu., Învățătura despre armonie, L., 1939, M., 1966; a lui, Armonia modernă și originea ei istorică, în Sat.: Questions of modern music, L., 1963; Kholopov Yu., Trăsăturile moderne ale armoniei lui Prokofiev, M., 1967.

Yu. G. Kon

Lasă un comentariu