Discografie |
Condiții muzicale

Discografie |

Dicţionar categorii
termeni și concepte

DISCOGRAFIE (din franceză disque – un disc și greacă grapo – scriu) – o descriere a conținutului și a designului discurilor, CD-urilor etc.; cataloage și liste, departamente în publicații periodice care conțin liste adnotate de discuri noi, recenzii, precum și anexe speciale în cărți despre interpreți remarcabili.

Discografia a apărut la începutul secolului al XX-lea, concomitent cu dezvoltarea înregistrărilor și producția de discuri fonografice. Inițial, au fost emise cataloage de marcă – liste cu înregistrări disponibile comercial, indicând prețurile acestora. Una dintre primele discografii sistematizate și adnotate este catalogul companiei americane Victor Records, care conține schițe biografice despre interpreți, notații, intrigi de operă etc. („Catalogue of Victor Records…”, 20).

În 1936, a fost publicată enciclopedia The Gramophone Shop de muzică înregistrată, compilată de PD Durrell (ediție suplimentară ulterioară, New York, 1942 și 1948). Au urmat multe discografii pur comerciale. Creatorii de cataloage comerciale și corporative nu și-au propus sarcina de a dezvălui semnificația unui disc de gramofon ca document istoric muzical.

În unele țări au fost publicate discografii naționale: în Franța – „Guide to gramophone records” („Guide de disques”), în Germania – „Big Catalog of Records” („Der Gro?e Schallplatten Catalog”), în Anglia – „Ghid pentru înregistrări” („Ghid pentru înregistrări”) etc.

Prima discografie documentată științific „The new catalog of historical records” („The new catalog of historical records”, L., 1947) de P. Bauer acoperă perioada 1898-1909. The Collector's guide to american recordings, 1895-1925, NY, 1949 oferă perioada 1909-25. O descriere științifică a înregistrărilor lansate începând cu 1925 este conținută în The World's Encyclopedia of Recorded Music (L., 1925; adăugată în 1953 și 1957, compilată de F. Clough și J. Cuming).

Discografiile care oferă evaluări critice ale performanței și calității tehnice a înregistrărilor sunt publicate în principal în reviste de specialitate (Microsillons et Haute fidelity, Gramophone, Disque, Diapason, Phono, Musica disques etc.) și în secțiuni speciale ale revistelor muzicale.

În Rusia, cataloagele de discuri de gramofon au fost emise de la începutul anului 1900 de către compania Gramophone, după Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, de la începutul anilor 20, cataloagele au fost publicate de Muzpred, care era responsabil de întreprinderile implicate în producerea de discuri de gramofon. După Marele Război Patriotic din 1941-45, cataloagele-liste sumare de discuri de gramofon produse de industria sovietică de gramofon au fost publicate de Departamentul de Înregistrare a Sunetului și Industria de Gramofon al Comitetului pentru Arte al URSS, din 1949 – de către Comitetul pentru Informare și Radiodifuziune, în 1954-57 – de către Departamentul pentru Producția de Discuri, din 1959 – Studio de înregistrări All-Union, din 1965 – Compania All-Union de discuri de gramofon „Melody” a Ministerului Culturii URSS (eliberată sub denumirea „Catalog de discuri fonografice de lungă durată…”). Vezi și articolul Gramophone record and literature with it.

IM Yampolsky

Lasă un comentariu