Termeni muzicali – M

Ma (It. Ma) – dar, de exemplu, allegro ma non troppo (Allegro ma non troppo) – în curând, dar nu prea mult
Macabru (Macabr francez, Macabru englez), Macabro (It. Macabro) – funerar, mohorât
Machtvoll (germană mahtfol) – puternic
Madison (Engleză Madison) – dans modern
madrigal (madrigal francez), Madrigal (It. Madrigale) – madrigal
Madrigale concertato (It. Madrigale concertato) – madrigal cu basso continuu (secolele XVI-XVII)
Madrigalesco (it. madrigalesco) – în stilul madrigalului
Maestà (it. maesta) – măreție; con maestà (con maesta), Maestoso(maestoso) – maiestuos, maiestuos, solemn
Maestrevole (it. maestrevole) – cu măiestrie
MAESTRIA (maestria) – pricepere
Maestro  (it. maestro) – profesor, compozitor, dirijor
Maestro di cappella (it. maestro di cappella) – dirijor al capelei (cor, orc.)
Maggiolata (it. majolata) – Cântec de mai
O mai mare (it. major) – 1) major, major; 2) un interval mare, de exemplu, o treime majoră etc.
magic (magie engleză), Magico (E. Magie), Magie (magie franceză) – magic, magie
Ipswich (lat. Master) – maestru
Magister artium(master artium) – maestru în arte
Magnanimitate (it. manyanimita) – generozitate; cu mărinimitate (con magnanimita), Magnanimo (manianimo) – mărinimos
Magnific (it. manifikamente), Magnific (ing. magnificist), con magnificenza (it. con magnificenta), Magnifico (manifio), Magnificejnent (fr. manifikman) – mare, magnific, maiestuos
Magnificenza (it. Manifichentsa) – splendoare, fast, grandoare
Magnificat (lat. Magnificat) – „Să fie înălțat” – una dintre cântările Bisericii Catolice
ciocan(French Maye) – 1) ciocan pentru instrumente de percuție; 2) ciocanul la pian Mailloche
( French Mayoche ) – bătător pentru tobă și Tam - tom – desemnarea stilurilor de jazz consacrate; literalmente, capete, flux de Porumb ( fr . mae) – dar Maître ( fr . maestru ) – maestru, profesor maître chanter) – Meistersinger Măiestrie
(fr. matriz) – 1) biserică. scoala de canto; 2) titlul de maestru
Majestat (maestet german) – măreție
Majestätisch (maestetish) – maiestuos, maiestuos
maiestate (mazheste francez), maiestate (engleză majesti) – măreție
Majestic (Engleză majestic), Maiestuos (franceză mazhestue) – maiestuos, maiestuos
Major (mazher francez), Major (engleză meydzhe) – 1) major, major; 2) un interval mare, de exemplu, o treime majoră etc.
Triada majoră (triada engleză meydzhe) – triadă majoră
Mai (germană Mal) – ori; beim ersten Mai (beim ersten mal) – pentru prima dată; de două ori(zweimal) – de două ori
malaguena (Spanish malageña) – malagueña, dans spaniol
Răutăcios (fr. malieux) – viclean, răutăcios, batjocoritor
Melancolie (it. malinconia) – melancolie, tristețe, tristețe; cu malinconia (cu malinconia)
Malinconico (malinconico) – melancolic, trist, trist
Răutate (it. malicia) – viclean, viclean; con malizia (con malicia) – viclean
ciocan de lemn (ing. melit) – ciocan; ciocan moale (cioc moale) – ciocan moale
Mambo (mambo) – dans lat. – amer. origine
Manca (it. gris), Stângaci (manchina) – mâna stângă
Şchiopătând (It. Mankando) – încetinire treptat, estompând
Manșon (Manche franceză) – gâtul instrumentului cu arcul
Mandolă (It. Mandola) –
Mandolină (mandolină engleză), Mandoline (mandolină franceză), Mandoline (mandolină germană) ), Mandolină (it. mandolino) – mandolină
Mandolinata (it. mandolinata) – serenadă în acompaniamentul mandolinelor
Mandolonă (it. mandolonă) – mandolină de bas
Mandritta (it. mandritta) – mâna dreaptă
Mânecă (it. manica) – degetare mâner (it . maniko) – gâtul instrumentului cu arc
Maniera(It. Maniera), Cale (French Manier) – metodă, manieră, stil
Manierato (It. Manierato), Cale (Maniere franceză) – manierat, pretențios, drăguț, rafinat
Maniere (germană Maniren) – decorațiuni, melisme (un termen german în secolul al XVIII-lea)
mod (engleză mene) – mod, metodă, metodă, stil
Manierat (mened) – pretențios, manierat
Männerchor (German mannerkor) – cor masculin
Man nimmt jetzt die Bewegung lebhafter als das erste Mai ( German man nimt ezt di bevegung lebhafter als das erste mal) este un loc pentru a cânta într-un ritm mai rapid decât începutul piesei [Beethoven. „Cântec dintr-un pământ îndepărtat”]
Mano (it. mano) – mână
Mano destra (mano destra), Mano diritta (mano drept ), Mano dritta ( mano dritta ) – mâna dreaptă
Mano sinistra (mano sinistra) – manual stânga, manual în engleză), Manuale (it. manual), Manuel (fr. manuel) – tastatură pentru mâini la orgă Manualiter (lat. manual) – [indicație] efectuați acest loc numai pe manual, fără a utiliza maracas pedală (maracas) – maracas (instrument de percuție de origine latino-americană) Marcare (it. Marcando), De marcă
(marcato) – subliniind, subliniind
Martie (ing. maach), Mers pe jos (fr. martie), Cutie de viteze (it. – marș) – marș
Marciale (marchale) –
Marche funebre (fr. march funebr), Marcia funebre (it. Marcha funebre) – funerar, marș funerar
Marche harmonique (marș francez armoyayk) – secvență de acorduri Marche militaire (marș militar francez)
Marcia militare (It. march militare) – marș militar
Poveste (germană märchen) – basm
Basm (märchenhaft) – fabulos, în caracter de basm
Marche redoublée (marș redouble francez) – marș rapid
Marche triomphale (fr. march trionfale), Marcia trionfale ( aceasta . marș trionfale) – marș triumfal
Fanfara (eng. maaching band) – ansambluri instrumentale de negri din America de Nord cântând pe străzi, Marimbafon (franceză marimbafon, engleză merimbefoun), marimba (italiană, franceză, germană marimba, engleză merimbe) – marimbafon, marimba (instrument de percuție) Marcat (Mact englezesc), Marcat (german Markirt), Marca (Marc francez) – evidențierea, accentuarea Marque la măsură (Marquet la mesure) – bate ritmul Markig
(marca germană) – puternic, puternic
Martie (marș german) – marș
Marschmässig (marshmessikh) – în natura marșului
ciocănit (fr. martel), Martellato (it. martellato) – 1) o lovitură pentru instrumente cu arc; fiecare sunet este extras printr-o mișcare fermă a arcului în direcții diferite cu o oprire bruscă; 2) la pian – un staccato de mare putere
Martel (fr. martelman) – 1) repetarea aceluiași ton la harpă; 2) pe vremuri, muzica, denumirea mordentului
Martello (it. martello) – ciocanul la pian
Martial (it. marciale) – militant
Măști (ing. măști) – măști (gen muzical și dramatic, popular la curtea engleză din secolele XVI-XVII. )
măsură (masa germană) – metru, dimensiune
Masa (Liturghie în limba engleză) – slujbă, slujbă bisericească catolică
Maßig (germană massich) – moderat
Maßig langsam (massich langzam) – destul de încet
Maßig schnell (massih schnel) – destul de curând
Maßig und eher langsam als geschwind (germană massich und eer langsam als geschwind) – moderat, mai aproape de un tempo lent decât de unul rapid [Beethoven. „Cântece pentru cuvintele lui Gellert”]
Maßige Halben (germană massige halben) – tempo moderat, jumătate
contele Maßige Viertel (massige firtel) – tempo moderat, sfert
conte Massimamente (it. massimamente) – în cel mai înalt grad
Marinar(franceză matlet, engleză matelout) – matlet (dans marinar)
Matineu (franceză matine, engleză matiney) – concert de dimineață sau după-amiază, piesă
Dimineaţă (it. Mattinata) – serenada de dimineață
Maxima (lat. Maxim) – 1- Sunt cea mai mare durată în notația mensurală
maxixe (mashishe portugheză) – chibrit (dans de origine braziliană)
Mazourka (mazurcă franceză), Mazurka (mazurca), Mazurka (mazur polonez), Mazurca (mazurek) – mazurka
Buzdugan (it. mazza ) – ciocan pentru instrument de percuție
Măsura(engleză meizhe) – 1) metru, mărime; 2) tact; 3) durata în notația mensurală și raportul acestora; 4) raportul dintre secțiunea transversală a tubului de sunet al unui instrument de suflat și lungimea acestuia
Medesimo ( it. medesimo ) – la fel Medesimo
timp (it. medesimo tempo) – la fel timp Mediant (mediant englez), prin (it., germană mediante), prin (fr. medint) ​​- mediantul superior (treptele III) mediator (lat. mediator) – mediator, plectru Meditament (it. meditamente) – meditație contemplativă Meditaţie
(meditație franceză), Meditaţie (meditație engleză), meditație ( aceasta . meditatione) – meditație, meditație meditativ
( aceasta. meditativ) – contemplativ midi slowley) – destul de încet Leagăn mediu (ing. midem suin) – tempo mediu în jazz Tempo mediu ( eng . midi tempou) – la o medie ritm (germană meerere) – multe, unii Mehrstimmig (germană meerstimmich) – polifonic Mehrstimmigkeit
(Meerstimmihkait) – polifonie
Meistersang (German Meistersang) – arta Meistersingers
Meistersinger (Meistersinger) – Meistersinger (maestru de cânt al secolelor XV-XVI)
Melancolic (engleză melenkolik), Melancolic (melancolic german), Melancoliso (it. melankoliko), Mélancolique (melancolic francez) – melancolic, trist
Melancolie (melancolie germană), Melancolie (engleză melenkeli), Melancolie (melancolie italiană), Melancolie (melancoli franceză) – melancolie, tristețe, descurajare
amestec (French melange) – amestec; literalmente un amestec de
Melica(italiană malika) – versuri
Melico (maliko) – melodic, muzical, liric
Melismatik (germană malismatik) – melisme, doctrina melismelor
Melismatisch (melizmatish) – cu decorațiuni,
melismes Melismen (malismele germane), Mélismes (melismat francez) ) – melisme (decoruri)
Melofon (engleză mellophone) – mellophone (instrument de alamă)
melodia (it. melodie), Melodie (melodie germană), Melodie (melodie engleză) – melodie
Secțiunea melodică (Sesiune melodică engleză) – secțiune melodică (instrumente care conduc o melodie într-un ansamblu de jazz)
Melodie(fr. melodie) – 1) melodie; 2) romantism, cântec
Melodico (it. melodiko), Mélodieux (fr. melodie), Melodios (it. melodioso), Melodios (ing. miloudyes), Mélodique (fr. melodik), Melodisch (melodish german) – melodic, melodic
melodicitate (German melodic) – melodic, doctrina melodiei
Melodram (melodrama germană), Melodramă (melodramă engleză), Melodrama (melodramă franceză), Melodramă (melodramă italiană) – melodramă
Mélopee (melopa franceză), Melopoie(germană melopoie) – melopeya: 1) grecii au doctrina melosului; 2) în arta modernă, melodică. recitare; 3) melodie
Minciuna (gr. melos) – melos, melodic. element în muzică
membrană (membrană germană), Membrana (membrană italiană), Membrană (franceză manbran, engleză membran) – membrană
Membranofon (membranofon german) – membranofone – instrumente care scot sunete datorită unei membrane întinse (piele de animal)
Chiar (fr. mem) – la fel, la fel, la fel
Același mișcare (mem muvman) – același tempo
Amenințător (fr. manasan) – amenințător [Scriabin. „Prometeu”]
Menestrel (menestrel francez) – menestrel [poet, muzician cf. în.)
Ménétrier (manetrier francez) – 1) menestrel (poet, muzician, cf. secole); 2) un violonist la sate, festivități
mai puțin (it. meno) – mai puțin, mai puțin
Meno mosso (meno mosso), Meno presto (meno presto) – mai lent, mai puțin rapid
Proză (menzur german), Mensura (lat. menzura) – menzura , adică măsoară: 1) raportul dintre secțiunea transversală a tubului de sunet al unui instrument de suflat și lungimea acestuia; 2) durate în
mensurală notaţie şi lor relaţie
(it. … mente) – în italiană. terminația de limbă a adverbelor formate dintr-un adjectiv; de exemplu, frescă (frasco) – proaspăt – frescamente (fraskamente) – fresh
menuet (meniu francez), Menuett (minuetul german) –
Merklich menuet (germană Merklich) – vizibil
Potpuriu (it. maskolantsa), Messanza (messanza) – mix, potpourri
Punerea in functiune (it. masa), Echitabil (fr. masa), Echitabil (masă germană) – liturghie, slujbă bisericească catolică
Messa da requiem (it. masa și requiem), Messe des morts (fr. mass de mor) – recviem, catolic funerar. serviciu
Messa di voce (it. massa di voche) – sunet
frezare Mesinginstrument (ger. messinginstrument) – instrument de cupru
Mestizia (it. mesticia) – tristețe, tristețe; con mestizia (con mesticia), oraș (mesto) – trist, trist
măsură (masur francez) – 1) metru, mărime; 2) tact; 3) durata notelor în notație mensurală și raportul acestora; 4) raportul dintre secțiunea transversală a tubului de sunet al unui instrument de suflat și lungimea acestuia; la măsură (a la mesure) – în același ritm
Mesuré (fr. mesure) – măsurat, strict în ritm
Mesure à trois temps (fr. mesure a trois tan) – 3
bate Mesures composées(French mesure compose) – dimensiuni complexe
Măsuri irrégulières (franceză mesure irrégulière) – asimetric. dimensiuni
Măsuri simple (Eșantion de mezur francez) – dimensiuni simple
Jumătate (it. întâlnit) – jumătate din
Metalofon (gr., metalofon german) – 1) denumirea generală a instrumentelor de percuție din metal; 2) instrumente de percuție cu metal, plăci; 3) un instrument de percuție modern, cum ar fi vibrafonul
Metrum (Metrul german), metru (Engleză Mite), Metru (maestrul francez), Metroul (It. Metrou) – metru, dimensiune
Metrica (It. Metric), Metrici (Matrice engleză), Metric (Metrică germană), Metric (Metrica franceză) – metrica, doctrina metrului
metronom (matronă greacă – germană) – metronom
A pune (italiană mettere), pune (Maestru francez) – pune, setează, apasă [pedala], pune pe [mute]
A pune (it. mettete), pune (fr. mate) – pus pe [mut]
Metter la voce (it. metter la voche) – mill the sound
Mezza aria (it. mezza aria), Mezza voce (mezza voche) – [ perform] subton
Mezzo (it. mezzo, pron. tradițional – mezzo) – mijloc, jumătate, jumătate
Mezzo caracter (it. mezo karattere) – voce „caracteristică” și rol „caracteristic” în operă
Mediu puternic (it. mezzo forte) – din mijloc. forță, nu foarte tare
Mezzo-legato (it. mezzo-legato) – cânt de pian ușor, cu mărgele
Mezzo pian (it. mezzo piano) – nu foarte liniștit
Mezzo soprană (it. mezzo soprană) – soprană joasă
Mezzosopranoschlüssel (it.- mezzo-sopranoschussel germană) – cheie mezzosoprano
Mezzo staccato (it. mezzo staccato) – nu tocmai sacadat
Mezzo-tuono (it. mezo-tuono) – semiton
Mi (it., fr., eng. mi) – mi sound
Arc din mijloc (eng. mi) . arc de mijloc) – [joc] în mijlocul arcului
Mignon (fr. minion) – drăguț, drăguț
Militar (fr. militar), Militar(it. militare), Militar (ing. militar) – militar
Militare (fr. militerman), Militar (it. militarmente) – în spirit militar
Militärmusik (germană militermusik) – muzică militară
Militärtrommel (germană militertrbmmel), Toba militară ( military drum) – tobă militară
Minaccevole (it. minacchevole), Minacciando (minacciado), Minaccioso (minaccioso) – menacingly, menacingly
cel puțin (Mindestens german) – cel puțin, cel puțin
Minor (fr. miner) – 1) minor , minor; 2) mic. interval, de ex. m. a treia etc.
miniatură(miniatură italiană), Miniatură (miniaturi franceze, minieche engleză) – miniatură
minim (minim englez), minime (minime italiene) – 1/2 (notă)
minime (minime latine) – a 5-a ca durată de magnitudine în notația mensurală; literalmente cel mai mic Minnesang
( minnesang german
) - arta of minnesingers minor, minor; 2) interval mic; de exemplu, o treime minoră etc. Cheie minoră (engleză meine ki) – ton minor Triada minoră
(ing. meine triad) – triadă minoră
Menestrel (ing. menestrel) – 1) menestrel (poet, cântăreț, muzician al Evului Mediu);
2) în SUA, cântăreți albi și dansatori, deghizați în negri și interpretând negrul
melodii
și dansuri; literalmente un miracol
Mirliton (fr. mirliton) – 1) o țeavă; 2) adv. cântare
Mise de voix (franceză mise de voix) – frezarea sonoră
Mizerabil (lat. miserare) – „Ai milă” – începutul cântării catolice
Missa (lat. domnișoară) – liturghie, slujbă bisericească catolică
Missa brevis (miss brevis) – masă scurtă
Missa de profundis (miss de profundis) – slujba de înmormântare
Missa in muzica (miss în muzică) – masă cu acompaniament instrumental
Missa solemnis (domn solemnis) – liturghie solemnă
Mister (it. mysterio) – secret ; con misterio (con mysterio), misterioso (misterioso) – în mod misterios
Mistic (it. mystico) – mistic
măsură (it. mizura) – dimensiune, bataie
Misurato (mizurato) – măsurat, măsurat
Cu (germană mit) – cu, cu, împreună
Mit Bogen geschlagen (germană Mit Bogen Geschlagen) – [play] lovind axul arcului
Mit Dämpfer (germană mit damper) – cu mut
Mit ganzem Bogen (germană mit ganzem bogen) – [joaca] cu tot arcul
Mit großem Ton (Germană mit grossem tone) – sunet mare, plin
Mit großier Wildheit (germană mit grosser wildheit) – foarte violent [Mahler. Simfonia nr. 1]
Mit Hast (mit hast) – în grabă, în grabă Cu
höchstem Pathos ( Limba germana : Cu höchstem Pathos ) – cu cel mai mare patos – cu un sentiment foarte sincer [Beethoven. Sonata nr. 30] Mit Kraft (mit meșteșug), kräftig (meșteșug) – puternic
Mit Lebhaftigkeit, jedoch nicht in zu geschwindem Zeitmaße und scherzend vorgetragen (Germană mit lebhaftigkeit, edoch nicht in zu geschwindem zeitmasse und scherzend forgetragen) – cântați plin de viață și jucăuș, dar nu prea repede [Beethoven. "Sărut"]
Mit Lebhaftigkeit und durchaus mit Empfindung und Ausdruck (germană: Mit Lebhaftigkait und Durhaus mit Empfindung und Ausdruck) – vioi, tot timpul expresiv, cu sentiment [Beethoven. Sonata nr. 27]
Mit Nachdruck (mit náhdruk) – a subliniat
Mit roher Kraft (Germană mit roer craft) – cu forță brută [Mahler]
Mit schwach gespannten Saiten (germană mit shvach gespanten zaiten) – [tobă] cu coarde întinse lejer (recepție capcană)
Mit Schwammschlägel (Germană: Mit Schwamschlegel) – [a juca] cu un ciocan moale cu un burete
Mit schwankender Bewegung (germană: Mit Schwankender Bewegung) – într-un ritm fluctuant, instabil [Medtner. Ditiramb]
Mit springendem Bogen (germană mit springgendem bogen) – [play] cu un arc săritor
Mit Unruhe bewegt (germană mit unrue bevegt) – entuziasmat, neliniştit
Mit verhaltenem Ausclruck (mit verhaltenem ausdruk) – cu expresivitate restrânsă [A. Favter. Simfonia nr. 8]
Mit Vehemenz (mit veemenz) – puternic, tăios [Mahler. Simfonia nr. 5]
Mit Warme (mit verme) – cald, moale
Mit Wut (mit wut) – furios
Mittelsatz(germană mittelsatz) – mediu. parte din
Mittelstimme (germană mittelshtime) – mijloc. voce
Mixolydius (lat. mixolidius) –
mixolydian mode Mixte (fr. mixt) – mixt, variat, eterogen
Mixtur (germană. amestecuri), Amestec (lat. amestec), Amestec (fr. , registru de organe)
Mobil (It. mobil, mobil francez, mobil englez) – mobil, schimbător
Modal (modal francez, german, modal englez), Modal (It. modal) – modal
mod (mod francez, mod englez) – mod
Moderată (Engleză moderată), Moderat(moderitli) – moderat, reținut
Moderată (it. moderato) – 1) moderat, reținut; 2) tempo, mediu, între andante și allegro
Bataie moderata (Engleză moderatou bit) – la mijloc. tempo, în stilul muzicii beat (jazz, termen)
Saritură moderată (în engleză moderatou bounce) – la mijloc. tempo, greu
Moderat lent (ing. moderatou slow) – moderat lent
Swing moderat (ing. moderatou suin) – la mijloc. tempe (jazz, termen)
moderator (moderator francez), Moderator (moderator italian) – moderator la pian
Moderare (moderație franceză), Prezentare (English moderation) – moderare; cu moderație(cu moderație) – moderat, reținut
Moderare (it. moderation) – moderație; cu moderazione (con moderation) – moderat
moderată (fr. modere) – 1) moderat, reținut; 2) ritm, avg. intre andante si allegro
Modere et trés souple (franceză modere e tre supl) – moderat și foarte blând [Debussy. „Insula bucuriei”]
Moderat (moderman francez) – moderat, reținut
Modérément animé comme en prétudant (French modereman anime com en preludan) – cu animație restrânsă, ca și cum ar fi preludiu [Debussy]
Modern (germană modernă, engleză moden), Modern (fr. modern), modern (it. modern) – nou, modern
Modo (it. modo) – 1) imagine, manieră, asemănare; 2) modul
Modo ordinario (it. modo ordinary) – joacă în mod obișnuit
Modular (it. modular), Modula (Engleză modulite) – modulate
Modulare (modulație franceză, modulație engleză), Modulare (modulație germană), Modificare ( it. modulatione) – modulare
Modulație convergentă (fr. modulyason converzhant ) – modulare cu revenire la cheia principală
Modulație divergentă (modulație divergentă) – modulație fixată într-un nou cheie
(lat. modus) – 1) mod; 2) raport. durate în notaţie mensurală
Posibil (germană Möglich) – posibil; wie möglich - pe cât posibil
Möglichst ohne Brechung (germană möglichst one brehung) – dacă este posibil fără arpegie
mai puțin (fr. moen) – 1) mai puțin, mai puțin; 2) fără, minus
Jumătate (muatier francez) – jumătate
prostituată (aluniță germană) – minor, minor
Mollakkord (coarda de aluniță germană), Molldreiklang (moldreiklang) – triadă minoră
Molle (aluniță franceză, it. Molle), Molement (fr. moleman), Mollemente (it. mollemente) – blând, slab, blând
Mollgeschlecht (germană molgeshlecht) – înclinație minoră
Molltonarten (germană moltonarten) – tonuri minore
foarte (it. molto) – mult, foarte, foarte; de exemplu, allegro molto (allegro molto) – foarte curând
Moment muzical (fr. Moman musical) – muzică. moment
Mono… (greacă mono) – unu…; folosit în cuvinte compuse
Monocord (monocord greacă – germană), Monocord (Monocord franceză) – monocord (cel mai simplu instrument ciupit cu o singură coardă care a servit în antichitate pentru calcularea și determinarea intervalelor)
Monodia (lat., it. monodia), Monodie (fr . monodi), Monodie (monodi german),Monodie (engleză monadi) – monodie 1) cânt monofonic fără acompaniament, 2) cânt solo cu acompaniament.
Monodie (engleză manedik), Monodico (este monodiko), Monodique (monodic francez), Monodisch (germană monodish) – monodic
Monodramă (monodramă germană) – scenă. performanță cu un singur personaj
monoton (germană monotonă), monotonie (monoton francez), Monoton (It. monoton), Monoton (engleză menotnes) – monoton, monoton
instala (It. Montare), urca(fr. monte) – 1) ridicare, ridicare; 2) urcă (în voce); 3) alimentarea instrumentului cu corzi; 4) pune în scenă o operă, oratoriu etc.
montre (fr. montre) – cap. vocile labiale deschise ale organului
Batjocoritor (fr. Moker) – batjocoritor
Morbidament (it. morbidamente), Morbid (fr. morbid), con morbidezza (it. con morbidezza), Moale (morbido) – blând, blând, dureros
Bucată (fr. morso ) – o lucrare, o piesă de teatru
Morceau de musique (franceză Morceau de Music) – muzică. Joaca
Morceau d'ensemble (fr. Morceau d'ensemble) – 1) ansamblu; 2) numărul operei, la care participă mai multe persoane. solişti
Morceau detache(fr. morso detashe) – un pasaj evidențiat din orice lucrare majoră
Mușcă (fr. mordan) – 1) sarcastic [Debussy]; 2) mordent
Mordent (mordent german, modent englez), Mordent (italiană mordente) – mordent (melism)
Mai Mult (engleză moo) – mai mult, mai mult
Mai expresiv (moo expresiv) – mai expresiv
Moarte (italiană Morendo) – decolorare
maur (spaniola Moresca) – starin, Maurit. un dans popular în Spania și Italia în secolele al XV-lea și al XVII-lea.
Morgenständchen (germană Morgenshtendhen) – serenada de dimineață
Moriente (It. Moriente) – estompare, estompare
Mormorando (It. Mormorando), Mormorevole(morevole), Mormoroso (mormoroso) – șoptind, murmurând, mormăind
Mozaic (it. mozaic) – mozaic, un set de diferite motive
Mosso (it. mosso) – mobil, plin de viață
Motet (fr. mote, eng. moutet), motetă (motetă germană), motto (It. Moteto), Motetus (lat. Motetus) – motet
motiv (motiv francez, motiv englez), motiv (motiv german), motiv (It. motiv) – motiv
Moto (It. moto ) – trafic; cu miscare(it. con moto) – 1) mobil; 2) adăugat la denumire. tempo, indică accelerația, de exemplu, allegro con moto – mai degrabă decât allegro; andante con moto – mai degrabă decât andante Moto perpetuo (it. moto perpetuo) – mișcare perpetuă; la fel ca Perpetuum mobile
Moto precedentă (it. moto prechedente) – la tempo-ul anterior
Motoprimo (it. moto primo) – la tempo-ul original
motus (lat. motus) – mișcare
Motus contrarius (motus contrarius) – contrarii, mișcare în voce
îndrumare Motus obliquus (motus obliquevus) – mișcare indirectă în ghidarea vocală
Motus rectus (motus rectus) – mișcare directă în ghidarea vocală
Orificiul gurii(ing. mouts hole) – o gaură pentru suflarea aerului la un instrument de suflat
Organul gura (ing. mouts-ogen) – 1) un flaut; 2) armonică
muștiuc (ing. mouthspis) – piesa bucală a unui instrument de suflat de alamă
Mouvement (fr. muvman) – 1) mișcare, tempo; 2) parte a unei opere ciclice (sonate, suite etc.), au mouvement
(
o movman) – revenire la precedentul
tempo Valse à un temps (mouvman de waltz and he tan) – în ritmul unui vals rapid (numărare după bătăi)
Mișcare directă(muvman direct) – mișcare directă
Mișcare paralelă (muvman paralel) – mișcare paralelă
Mouvementé (fr. muvmante) – mobil, vioi, zgomotos
Mişcare (ing. muvment) – 1) mișcare, ritm; 2) parte a muncii ciclice
Movendo (it. movendo), Movente (movente) – mobil mișcare (movimento) – mișcare, tempo
Mișcat (portugheză muvidu) – mobil
Moyenne difficulté (fr. moyen difikulte) – mijloc. dificultăți
Muance (fr. muance) – 1) mutație [voce]; 2) în miercuri – sec. sistem muzical un concept legat de modulație (adică trecerea de la un hexacord la altul)
înăbuși(mafl engleză) – muffle [sunet]
Înăbuşit (muffle) – înăbușit, înăbușit
Amortizor de zgomot (muflă) – 1) moderator; 2) mută
Muito cantado a note de cima (portugheză muito cantado a noti di eyma) – interpretează o voce superioară foarte melodioasă [Vila Lobos]
Înmulțirea (lat. multiplicatio) – repetarea rapidă a unei note (secolele 17-18); literal înmulțire
muzicuţă (germană mundharmonika) – armonică la gură
Mundloch (germană mundloch) – o gaură pentru suflarea aerului de la un instrument de suflat
purtător de cuvânt (este un muștiuc) – un muștiuc dintr-un instrument de suflat din alamă
Munter (german Munter) – vesel, distractiv
Murmuré(murmuret francez) – mormăit, murmur, șoaptă, pe un ton subțire
raniţă (Musette franceză, musette engleză) – 1) cimpoi; 2) vechi, francez. dans; à la musette (fr. a la musette) – în stilul unei cimpoi; 3) instrument de suflat din lemn
Muzică (muzică engleză) – 1) muzică; 2) note; 3) opera muzicală
Muzical (muzical) – 1) muzical; 2) tip de spectacol cu ​​numere muzicale (origine anglo-americană)
Comedie muzicală (comedie muzicală) – comedie muzicală
Film muzical (film muzical) – film muzical
Sală de concerte (sala de muzică) – 1) sală de concerte; 2) sala de muzică
Muzician (muzică) – 1) muzician; 2) compozitor; să cânt fără muzică(care joacă muzică uizout) – joacă fără note
Muzică (muzică lat.) – muzică
Muzică instrumentală (muzică instrumentală) – muzică care sună, muzica însăși
Musica humana (muzică umană) – armonia sufletului
Muzică (it. muzică) – 1) muzică; 2) note; 3) joacă; 4) orchestră
Musica a program (it. muzică și program) – muzică de program
Musica da camera (it. music da camera) – muzică de cameră
Musica da chiesa (music da chiesa) – muzică bisericească
Musica di scena (music di sheng) – muzică de scenă
Musica divina (lat. muzică divină), Musica sacra (music sacra) – muzică bisericească
Muzica falsa (lat. muzică falsă) – muzică falsă
Muzica ficta (lat. muzică fictă) – muzică „artificială”; conform terminologiei medievale, muzica cu o alterare neprevazuta de norme Muzică
mensurabilis ( muzică menzurabilis) –
mensurală muzică Musico) – muzician critic, muzicolog Muzicologie (it. muzicologie), Muzicologie (fr. muzicologie) – muzicologie
Savant în muzică (Școala de muzică engleză) – muzicolog
Suport de muzică (suport de muzică engleză) – suport de muzică, telecomandă
Muzică (muzică germană) – muzică
Musikalien (muzical german) – note
Muzical (musical german) – muzical
Muzicant (muzician german), Muzician (muziker) – muzician
Musikdiktat (germană muzikdiktat) – dictare muzicală
Director de muzică (director muzical german) – șef al organizației muzicale
Musikdruck (germană muzikdruk) – tipărire muzicală
educatie muzicala (germană muzikerziung) – educație muzicală
Festivalul de muzică (germană . musicfest) – muzică. festival
Musikforscher(germană muzikforscher) – muzicolog
Musikforschung (musik-forshung) – muzicologie
Musikgesellschaft (germană muzikgesellschaft) – societate muzicală
Musikgeschichte (germană muzikgeshikhte) – istoria muzicii
Instrument de muzică (germană muzikinstrument) – instrument muzical
Musikkritik (germană muzikkritik) – critică muzicală
Musikschriftsteller (german muzikshrift shteller) – muzicolog
scoala de Muzica (germană muzikshule) – școală de muzică
Musiksoziologie (Sociologii muzicali germani) – sociologia muzicii
Teoria muzicii (germană muzikteori) – teoria muzicii
musicverein (germană muzikferein) – societate muzicală
Musikwissenschaft (germană muzikwissenshaft) – muzicologie
Musikzeitschrift (font german muzikzeit) – revistă de muzică
Musikzeitung (musikzeitung) – ziar muzical
muzică (fr. muzică) – 1) muzică; 2) muzica. Joaca; 3) orchestră; 4) note
Muzică à program (muzică și program franceză) – muzică de program
Muzică de cameră (muzică franceză de chanbre) – muzică de cameră
Muzica de dans (muzică franceză de Dane) – muzică de dans
Muzică de scenă (muzică franceză de sen) – muzică de scenă
Muzică de masă (French music de table) – muzică de masă
Muzica descriptivă (descriptiv muzica franceză) – muzică vizuală
Figurină muzicală (Figură muzicală franceză) – muzică polifonică a secolelor XV-XVIII.
Musique mesurée (muzică franceză mesurée) – muzică mensurală
Muzica populara (muzică populară franceză) – 1) Nar. muzică; 2) muzica populara
Muzica profana (muzică profană franceză) – muzică laică
Muzică sacră (muzică franceză sacré), Musique religieuse (music religieuse) – muzică cultă
Muzica serială (sariel de muzică franceză) – muzică în serie
Făcând muzică (German musiciren) – face muzică, cântă muzică
muta (lat., It. Muta) – „schimbare” (indicație în părți de a schimba sistemul sau instrumentul)
Muta in… - schimba in …
Mutatio(mut. lat.), Mutazione (it mutație) – mutație: 1) în Evul Mediu. muzica sistemul este un concept legat de modern, modulare (trecerea de la un hexacord la altul); 2) mutația vocii
Mut (engleză mute) – mut, pus pe mut
Ignorat (mut) – sunet înăbușit, blocat [pe claxon]; cu mut (uydz mute) – cu un mut; fără mut (widzaut mut) – fără mut
Mutierung (germană mutirung) – mutație [voce]
Curajos (German mut) – cu curaj, îndrăzneală, vesel
Mystere (fr. mister) – mister, mister; cu mister (avec mister) – în mod misterios [Scriabin. „Prometeu>]
Mmysterieusement murmuré(franceză Mysterious Myurmuret) – șoptind misterios [Scriabin. Sonata nr. 9]
Mystérieusement sonore (franceză misteriozman sonor) – sunet misterios
Mysterieux (mister) – în mod misterios
Mister (ing. mister) – mister, mister
Misterios (misteries) – misterios; misterios